Noua lege privind salariul minim – dificultati la activitatea transfrontaliera

Incepand cu 1 ianuarie 2015, in Germania a intrat in vigoare noua lege cu privire la salariul minim (MiLoG), care prevede un salariu minim legal general in valoare de 8,50 Euro brut per ora. Probleme apar aici in special la activitatea transfrontaliera.

I. Aplicabilitatea cu privire la persoana

Incepand cu 1 ianuarie 2015, salariul minim legal trebuie platit pentru toti angajatii din orice domeniu de activitate. Persoanele similare angajatilor nu pot pretinde salariul minim. De asemenea sunt excluse persoanele care lucreaza in baza educatiei profesionale, precum si cei cu pozitii onorifice si persoanele sub 18 ani fara educatia profesionala terminata. Pentru practicanti exista o exceptie relativ complexa in §22 MiLoG. Somerii pe perioade indelungate nu au dreptul la salariul minim in primele sase luni de la angajare.

In lege nu este prevazuta o exceptie pentru angajatii sezonieri. Si pentru acestia trebuie platit, incepand cu 1 ianuarie 2015, salariul minim in valoare de 8,50 Euro brut. Totusi, legiuitorul a inclus facilitati pentru lucratorii sezonieri in agricultura si gastronomie cu privire la scutirea de la obligatia asigurarii sociale si pentru deducerea mesei si a cazarii. Astfel ca angajarea lucratorilor sezonieri este scutita de asigurari sociale nu pentru 50 ci pentru 70 zile. Prin aceasta a fost creata din nou in acest domeniu o scutire. Masa si cazarea pot fi deduse din salariul minim.

II. Aplicabiliatea locului

Conform § 20 MiLoG, angajatorii cu sediul in tara sau in strainatate sunt obligati sa plateasca lucratoarelor si lucratorilor angajati in tara o remuneratie cel putin in valoarea salariului minim conform § 1 aliniatul 2. Plata salariului minim priveste atat angajatorii germani, cat si angajatorii straini, care angajeaza lucratori in Germania. MiLoG este valabila pentru locurile angajarii in Germania, independent de cetatenia sau domiciliul angajatului. Lucratorii care sunt angajati la un angajator strain trebuie astfel sa primeasca salariul minim, daca lucreaza in mod regulat in Germania.

De multe ori, locul efectiv al angajarii este greu de determinat in cazul soferilor profesionisti. In cele mai multe cazuri, acestia nu lucreaza in general intr-o anumita locatie, astfel ca nu poate fi determinat cu exactitate daca are loc o angajare in tara – deci in Germania.

Un indiciu ar putea fi insa § 9 aliniatul 5 Codul social IV. Aceasta reglementare prevede ca in cazul in care lipseste locatia fixa si la executarea muncii in locuri diferite, locul considerat locul angajarii este cel in care societatea isi are sediul. In cazul in care o filiala externa a societatii conduce lucrarile direct, este decisiv sediul filialei externe. De aceea, pentru valabilitatea MiLoG acest lucru inseamna, din punctul nostru de vedere, urmatoarele: un agent de expediere polonez, care angajeaza soferi profesionisti polonezi, nu este obligat la plata salariului minim, deoarece acestia nu desfasoara o activitate in tara (Germania). Pe de alta parte, agentii de expeditie germani trebuie sa plateasca salariul minim soferilor lor profesionisti si cand acestia conduc pe rute exclusiv externe, deoarece in acest caz societatea germana este considerata locul angajarii.

In orice caz, se inmultesc vocile care vad orice efectuare a activitatii in Germania inclusa de MiLoG, astfel ca soferii profesionisti trebuie sa fie platiti, pentru perioada in care conduc in Germania, cu salariul minim. Si Ministerul Federal pentru munca si social, competent pentru lege, atrage atentia in catalogul sau de intrebari-raspunsuri ca, in cazul calatoriilor de tranzit sau cabotaj pentru perioada desfasurarii activitatii in Germania trebui platit salariul minim. Un punct de plecare concret pentru o astfel de interpretare larga a legii nu ofera insa nici legea insasi, nici motivarea legii. Ca argument se aduce in fata ca la MiLoG ar fi vorba de o norma de aplicare imediata in sensul articolului 9 Regulamentul Roma I, care s-ar impune si impotriva unei reglementari straine de dreptul muncii. Prevederile referitoare la salariul minim ar fi in principiu aplicabile si angajatilor straini, pentru a proteja interesele publice ale statului, in special organizarea sa sociala. De aceea ar fi suficient, cand o activitate temporara ar avea loc pe teritoriul Republicii Federale Germania. Pe de alta parte, se situeaza opinia contrara la articolul 8 aliniatul 2 Regulamentul Roma I, conform careia, pentru acesti angajati nu se aplica dreptul muncii german, deoarece locul desfasurarii activitatii in general nu este situat in Germania. De aceea nu ar fi relevanta nici MiLoG – ca prevedere a dreptului german – atata timp cat punctul principal al activitatii nu este situat in Germania.

Clarificarea acestei intrebari revine in final instantei.

III. Calcularea salariului minim

MiLoG nu da niciun punct de plecare special pentru intrebarea, ce plati pot fi luate in considerare la salariul minim. Cu toate acestea, se presupune ca platile care nu servesc pentru remuneratia muncii efectuate, ci indeplinesc un alt scop, nu sunt deductibile. De aceea nu ar trebui sa fie deductibile suplimentele pentru munca de noapte, din zilele de duminica si de sarbatoare sau de asemenea ore suplimentare, deoarece acestea sunt platite drept compensare pentru o dificultate speciala. In contrast, nu ar trebui evaluate prestatiile precum banii de concediu si banii de Craciun din cauza echivalentei lor functionale ca parte componenta a salariului minim, deoarece ele sunt platite pentru munca desfasurata.

§ 1 aliniatul 2 MiLoG ia in calcul pentru salariul minim o remuneratie orara in bani. Alte forme de remunerare sunt totusi permise. In cazul in care salariul se plateste in functie de alte unitati orare – de exemplu luni – remuneratia lunara bruta stabilita, inclusiv toate componentele remuneratiei care pot fi luate in considerare, trebuie impartita la timpul de lucru lunar regulat individual al angajatului in cauza in ore. Aceasta da tariful orar brut fictiv al angajatului in cauza. Acesta trebuie sa atinga sau sa depaseasca nivelul salariului minim legal per ora.

IV. Raspunderea angajatorului

Pe langa obligatia platii salariului minim, MiLOG prevede suplimentar in § 13 o raspundere pentru angajator. Prin referirea la § 14 Legea privind delegarea lucratorilor, este valabila o regula de raspundere speciala pentru antreprenor (beneficiar), care a insarcinat un alt antreprenor (prestator) cu executarea unei lucrari sau a unui serviciu. Antreprenorii care folosesc la indeplinirea sarcinilor lor terti sunt de asemenea raspunzatori si pentru respectarea MiLoG pentru tertii insarcinati de ei si pentru subcontractantii acestora. De aceea beneficiarii trebuie sa se asigure contractual si sa se lase asigurati, ca prestatorul precum si subcontractantul angajat de catre el plateste salariul minim. Ar trebui stabilita si o obligatie de scutire de raspundere in cazul incalcarilor subcontractantilor.

In cazul in care de partea prestatorului exista nesiguranta, daca el sau serviciile sale intra in domeniul de aplicare al MiLoG, se recomanda urgent sa se faca referire la declaratia ceruta, ca o astfel de obligatie apare numai atata timp si in masura in care MiLoG se aplica intradevar prestatorului.

V. Posibilitati de control – Obligatia de inregistrare

Deoarece MiLoG are aplicare si asupra angajatorilor cu sediul in strainatate – conform Ministerului Federal pentru Munca si Social chiar si atunci cand doar o parte din desfasurarea activitatii are loc in Germania – legea prevede in domeniile Legii privind lupta impotriva muncii la negru obligatiile de inregistrare, pentru a putea controla si aici respectarea salariului minim. Printre aceste ramuri de afaceri se numara industria constructiilor, industria restaurantelor si a unitatilor de cazare, industria transportului de persoane, industria agentilor de expeditii, transport si industria logistica aferenta, industria spectacolelor, societati silvice, industria curateniei pentru cladiri, societati care participa la organizarea si demontarea targurilor si expozitiilor precum si societati in domeniul carnii.

Angajatorii din aceste domenii cu sediul in strainatate trebuie sa afectueze obligatoriu o inregistrare la vama inainte de executarea serviciilor sau lucrarilor in Germania, § 16 MiLoG. Aceasta inregistrare trebuie sa contina printre altele informatii cu privire la angajatii desemnati precum si inceputul si durata activitatii in Germania. In plus trebuie data o garantie ca pentru perioada activitatii in Germania, prevederile MiLoG vor fi respectate. Inregistrarea omisa sau falsa este pasibila de amenda.

In cazul activitatii exclusiv mobile, si anume industria agentilor de expeditie, pentru usurarea acestei inregistrari se apeleaza la o ordonanta nou introdusa. Astfel in cazul activitatii exclusiv mobile poate fi depus un plan de lucru la autoritatea vamala competenta. Acest plan de lucru poate sa cuprinda o perioada de pana la sase luni. In cazul in care documentele referitoare la inregistrarea perioadei de lucru sunt pastrate in strainatate – ceea ce este cazul in mod normal pentru agentii de expeditie straini – trebuie data suplimentar o asigurare, aceste documente fiind, la cererea autoritatilor administratiei vamale, puse la dispozitie pentru verificare in limba germana in tara. Acestor documente trebuie sa li se adauge si informatii referitoare la lucrarile sau serviciile efectuate intr-adevar in perioada inregistrata precum si la antreprenorii respectivi.

Astfel trebuie sa se asigure intr-adevar un control efectiv prin intermediul autoritatilor vamale germane, insa la societatile straine conduce la cheltuieli suplimentare birocratice ridicate. Daca si la societatile straine controlul se efectueaza intr-adevar cu toate consecintele, ramane de vazut. Cel putin in ramurile comerciale, care nu se numara printre domeniile legii pentru lupta impotriva muncii la negru, ar trebui ca un control sa se dovedeasca dificil, deoarece nu trebuie sa fie facuta nicio inregistrare la vama. Un control ar putea avea loc doar in cadrul asistentei administrative din partea autoritatii vamale competente a statului, in care organizatia isi are sediul.

VI. Concluzie

Aplicarea MiLoG ridica multe intrebari, la care in concluzie nu se poate da momentan un raspuns. Acest lucru este valabil atat pentru desfasurarea practica, precum si pentru administrarea legala. Multe puncte vor fi clarificate abia prin practica judiciara.

Persoane de contact

Dr. Heinrich Nerlich, Bukarest