Cele mai importante lucruri despre Due Diligence

Prezentare generala a continutului

• Ce este Due Diligence?
• Ce se verifica in cadrul Due Diligence?
• Red Flag sau Full Scope Due Diligence?
• Cine solicita Due Diligence?
• Cum se desfasoara Due Diligence?
• De ce este necesar Due Diligence?
• Sprijin la verificarea Due Diligence

Ce este Due Diligence?

Due Diligence inseamna in traducere literala „grija necesara“. In domeniul M&A Due Diligence inseamna deci in special grija necesara in cadrul unei tranzactii viitoare. Verificarea Due Diligence (numita pe scurt si „DD“) reprezinta o analiza de risc, in cadrul careia  compania tinta este evaluata integral, in special in ceea ce priveste structurile si relatiile sale juridice, fiscale si economice, cu scopul de a descoperi riscurilor relevante, identificarea potentialului de optimizare si dezvoltarea unei structuri de tranzactii adecvate.

Rezultatele Due Diligence sunt consemnate in Raportul Due Diligence („DD-Report“). Cei implicati in viitoarea tranzactie pot lua, in baza raportului DD si a recomandarilor de actiune continute in acesta, o decizie intemeiata in favoarea sau impotriva achizitiei respectiv vanzarii unei companii si a implementarii concrete a acesteia.  

Pe langa achizitiile de companii, verificarile due diligence pot fi necesare si pentru tranzactiile imobiliare sau inainte de o oferta publica initiala.

Ce se verifica in cadrul Due Diligence?

Due Diligence se realizeaza de catre consultanti externi si cuprinde subdomenii diferite, dimensiunea concreta depinzand intotdeauna de diversi factori, precum dimensiunea companiei tinta, domeniul de activitate, etc. Verificarea factorilor legali si fiscali, precum si verificarea finantelor sunt de o importanta deosebita. In masura in care domeniul de activitate al companiei tinta necesita acest lucru, se considera obisnuite si verificarile altor aspecte specifice.

1. Legal Due Diligence

In cadrul Legal Due Diligence se verifica printre altele relatiile de drept corporativ (structura corporativa, chain of title, organele societatii etc.), aspectele dreptului muncii, relatiile contractuale cu clientii si furnizorii, respectarea reglementarilor privind protectia datelor, incalcarea conformitatii (a se vedea, de asemenea, Compliance Due Diligence), riscurile din litigii existente sau anticipate si drepturile de proprietate industriala.

2. Tax Due Diligence

In cadrul Tax Due Diligence este analizata compania tinta cu privire la situatia fiscala actuala precum si cu privire la evolutiile fiscale viitoare ale obiectului tranzactiei. Prin urmare, reprezinta un fel de audit fiscal anticipat.

3. Financial Due Diligence

Financial Due Diligence reprezinta o analiza a activelor, castigurilor si pozitiei financiare ale companiei tinta si este deosebit de importanta in special pentru calcularea pretului de achizitie si a modalitatilor pretului de achizitie (pret de achizitie variabil / Earn out sau pret de achizitie fix / Locked Box).

4. Commercial Due Diligence

In cadrul Commercial Due Diligence are loc o analiza a modelului de afacere si a pietei,  in special cu privire la sustenabilitatea companiei tinta. De multe ori se efectueaza alaturi de Financial Due Diligence.

5. Environmental Due Diligence

Un Environmental Due Diligence serveste pentru verificarea riscurilor de mediu, pe care compania tinta le aduce cu sine, adica acelea care provin de la compania tinta si cele la care este este supusa compania tinta.

6. Technical Due Diligence

In cadrul Technical Due Diligence se determina starea tehnica a sistemelor din companie. Mai mult, se intocmeste un prognostic privind durata de viata ramasa si se verifica calitatea produselor fabricate.

7. Compliance Due Diligence

Compliance Due Diligence este deseori parte integranta a Legal Due Diligence. Cu toate acestea, importanta verificarii conformitatii a crescut semnificativ in ultimii ani, astfel incat, cel putin in tranzactiile mari, Compliance Due Diligence poate reprezenta un subdomeniu independent. Se ocupa de posibilele riscuri si incalcari Compliance ale companiei tinta. Printre altele, se verifica Compliance Management Praxis existent al companiei tinta. Punctele comune de verificare sunt, in special, incalcarile legislatiei in materie de concurenta, antitrust si protectia datelor, dar si infractiunile de coruptie si spalarea banilor sunt de asemenea relevante.

Legal si Compliance Due Diligence sunt efectuate de avocati, domeniile Tax si Financial, inclusiv Commercial, sunt efectuate de consultanti fiscali si auditori. Verificarile de Environmental si Technical Due Diligence sunt efectuate de experti cu cunostinte de specialitate corespunzatoare. Este necesara insa intotdeauna o colaborare stransa, interdisciplinara a consultantilor, pentru a obtine cel mai bun rezultat. In special, trebuie luate in considerare in cadrul redactarii contractului toate riscurile identificate in sfera domeniilor de verificare.

Fara informatiile despre riscuri dobandite in cadrul Due Diligence, nu se poate realiza o intocmire optima a contractului. Continutul verificarii Due Diligence trebuie ajustat in fiecare caz in parte orientat inspre rezultat. Cand este vorba despre o companie tinta nationala mica fara filiale, care opereaza intr-o industrie mai putin riscanta, dimensiunea verificarii este mai mica decat in cazul unui concern de companii active international cu numeroase filiale si subfiliale.

Red Flag sau Full Scope Due Diligence?

In ceea ce priveste dimensiunea Due Diligence, se poate face distinctie intre „Full Scope Due Diligence“ si „Red Flag Due Diligence“.

Red Flag Due Diligence se concentreaza pe identificarea potentialelor Deal Breaker. In acest caz se renunta la o prezentare detaliata, descriptiva a structurii companiei.

Un Red Flag Due Diligence este in special util atunci cand (de exemplu, din motive de timp) trebuie sa se renunte la un Due Diligence complet (Full Scope).

Sunt posibile desigur si combinatii ale celor doua modele. Astfel, domenii individuale pot fi dezvoltate mai detaliat, cand acest lucru apare ca fiind necesar, deoarece acestea sunt de importanta deosebita in caz concret sau exista deja indicatii catre riscuri speciale.

In mod similar, din motive de eficienta si costuri, poate fi recomandat initial sa se inceapa cu un Red Flag Due Diligence. In cazul in care Deal Breaker nu sunt evidente si decizia de a achizitiona compania a fost consolidata, se poate trece la realizarea unui Full Scope Due Diligence.

Cine solicita Due Diligence?

Verificarile Due Diligence pot fi distinse nu numai pe baza domeniilor verificate, ci si in functie de cine solicita verificarea – cumparatorul sau vanzatorul.

In cazul in care cumparatorul solicita Due Diligence, atunci se vorbeste despre un DueDiligence al cumparatorului respectiv Buyer Due Diligence sau Buy Side Due Diligence. In cazul in care cel care solicita este vanzatorul, se vorbeste despre un Due Diligence al vanzatorului respectiv Vendor Due Diligence.

In cazul in care cumparatorul solicita Due Diligence, prin acesta se intentioneaza descoperirea riscurilor posibil existente, respectiv a celor care reduc valoarea si fie indepartarea acestora inainte de tranzactie in mod corespunzator, fie acoperirea in mod corespunzator in cadrul contractului de vanzare-cumparare, de exemplu prin garantii si/sau obligatii de despagubire. In cazul in care sunt descoperite riscuri deosebit de grave, aceste Deal Breaker pot conduce si la incetarea negocierilor.

Vendor Due Diligence („VDD“) se efectueaza in timp mai degraba decat Buyer Due Diligence („BDD“). Cu VDD vanzatorul urmareste mai intai scopul de a primi o verificare obiectiva a companiei sale. Acest lucru este destinat identificarii posibilelor riscuri, care ar periclita vanzarea companiei sau ar putea reduce pretul de vanzare dorit, in prealabil, inainte de a lua legatura cu potentialii cumparatori si apoi sa le elimine. Scopul este, de asemenea, sa identifice si sa optimizeze potentialul de crestere a valorii si, daca este necesar, sa treaca la posibile procese de optimizare. In acest fel, se poate stabili si o evaluare adecvata a companiei si gama de preturi de achizitie.

Raportul VDD, deseori descris si ca Fact Book, va fi prezentat potentialelor parti interesate la inceputul negocierilor, dupa semnarea unui acord de confidentialitate corespunzator. Prin aceasta se ofera potentialilor cumparatori o imagine de ansamblu transparenta si bine fundamentata asupra companiei tinta. VDD s-a stabilit intre timp ca standard in cadrul proceselor de ofertare si licitatie.

Vanzătorul nu este astfel ingrijorat de faptul ca, in cadrul unui Due Diligence din partea cumparatorului, acesta va descoperi posibile riscuri de reducere a valorii sau chiar Deal Breaker, care ii erau necunoscute insusi vanzatorului si pe care ar fi putut sa le elimine in prealabil. Dupa efectuarea VDD, vanzatorul isi cunoaste pozitia de negociere si poate intocmi impreuna cu consultantii sai o strategie de vanzare.

Din perspectiva cumparatorului, trebuie sa se tina cont de faptul ca, chiar si atunci cand raportul-VDD este intocmit de catre consultanti externi, nu ar trebui sa se renunte la o verificare proprie, dar redusa considerabil.

Cum se desfasoara Due Diligence?

Desfasurarea unui Due Diligence depinde pe de o parte daca este vorba despre un Buyer sau Vendor Due Diligence si pe de alt aparte in ce masura se face verificarea. In mare, desfasurarea poate fi reprezentata astfel:

BDD:

1. Angajarea consultantilor (avocati, consultant fiscali, auditori)

2. Semnarea unui acord de confidentialitate

3. Intocmirea unei liste de cerinte a informatiilor de catre consultanti

4. Compilarea documentelor de catre vanzator si

5. Pregatirea intr-o camera de date pentru cumparator si consultantul sau Evaluarea documentelor, in cazul intrebarilor deschise deschiderea de Q&A

6. Procesul si evaluarea raspunsurilor respective

7. Intocmirea raportului DD

VDD:

1. Angajarea consultantilor

2. Pregatirea documentelor pentru consultant

3. Evaluarea documentelor

4. Eliminarea riscurilor, de exemplu prin restructurari minore, abordand potentiale de optimizare

5. Determinarea cadrului pretului de achizitie

6. Predarea raportului Vendor DD catre clienti potentiali (dupa semnarea unui acord de confidentialitate)

De ce este necesar Due Diligence?

Asa cum reiese din cele de mai sus, efectuarea unui due Diligence vine cu o serie de avantaje. Permite o privire de ansamblu transparenta asupra companiei tinta, inclusiv a punctelor sale tari, slabe si a riscurilor. Permite redactarea contractelor care este adaptata in mod optim la cazurile individuale, ceea ce reduce semnificativ riscurile existente. De asemenea, Due Diligence constituie baza calcularii pretului de achizitie si a structurarii pretului de achizitie. Se evita astfel achizitia unei „Black Box“.

O astfel de reducere a riscurilor nu poate fi realizata doar printr-un catalog standard de garantii, deoarece o companie este mai mult decat doar activele si pasivele sale. Schimbarile constante ale unei companii ar trebui intotdeauna sa fie luate in considerare de la caz la caz.

In plus, Due Diligence poate reduce si riscul de raspundere personala a conducerii societatii achizitoare, deoarece, in principiu, potrivit jurisprudentei, conducerea trebuie sa efectueze un Due Diligence inainte de achizitia companiei, ca parte a obligatiei sale de diligenta pentru o gestionare corecta a afacerii.

Sprijin la verificarea Due Diligence

Va sprijinim cu placere in legatura cu efectuarea unui Due Diligence, fie din perspectiva cumparatorului sau a vanzatorului, precum si redactarea ulterioara a contractului. De la intocmirea acordului de confidentialitate cu privire la prelucrarea informatiilor pentru Due Diligence, verificarea si evaluarea, clarificarea riscurilor posibile in cadrul unei consultari personale si pana la redactarea corespunzatoare a contractului, va stam cu placere la dispozitie cu expertiza noastra indelungata.

Pentru consultanta juridica individuala cu privire la tema Due Diligence, va rugam sa luati contact direct cu noi.

Aveti o alta intrebare in domeniul dreptului societatilor? Aflati mai multe despre consultanta in domeniul dreptului societatilor.