Consultanță juridică internațională

Căutați o firmă de avocatură activă la nivel internațional? Schindhelm vă poate asista cu echipe internaționale și vă poate oferi consultanță competentă și dedicată, bazată pe o experiență locală valoroasă. Aflați în avans online despre o gamă largă de subiecte din domeniul dreptului afacerilor internaționale.

 

Joint Venture – Cele mai importante lucruri despre asocierea in participatiune

Prezentare generala a continutului

Ce este un Joint Venture?

Prin Joint Venture (engl. „intreprindere comuna“) se intelege cooperarea a cel putin doua companii, care in rest actioneaza independent una de alta.  Companiile subiacente raman in sine independente din punct de vedere juridic si economic in cadrul unui Joint Venture. Cooperarea este de obicei pe termen lung si serveste, printre altele, la partajarea pietelor, a activelor (in special a proprietatii intelectuale) si a know-how-ului, la realizarea de proiecte comune si la beneficiile efectelor sinergice, dar si la partajarea riscurilor intre companiile implicate.

Companiile participante pot, dar nu trebuie, sa fie active in acelasi domeniu. Deseori, unul dintre motivele companiilor partenere pentru acest Join Venture este in vederea deschiderii de noi piete.

Ce tipuri de Joint Ventures exista? 

La nivel superior, Joint Ventures se impart in mare in doua categorii: Equity Joint Ventures si Contractual Joint Ventures. Cu toate acestea, in cadrul acestor categorii exista numeroase caracteristici cu un mare spatiu de configurare.

Despre Equity Joint Ventures se vorbeste atunci cand companiile care coopereaza isi folosesc capitalul pentru a infiinta o companie independenta.  Aici este vorba despre  „forma clasica“ a unui Joint Venture. In cazul unui Equity Joint Venture, managementul are loc prin organe ale asocierii in comun infiintate, independente. Societatea infiintata raspunde ea insasi (in cadrul de responsabilitate a formei societatii respective).

In cazul Contractual Joint Venture dimpotriva, nu se constituie nicio companie comuna. Mai degraba, aici este vorba despre o cooperare a mai multor companii reglementata contractual. Un Contractual Joint Venture aduce cu sine, ca, conducerea cooperarii are loc direct prin intermediul partenerilor de Joint Venture si ca acestia sunt, de asemenea, raspunzatori.  

In cazul in care se constituie un Equity Joint Venture, atunci atat parteneriatele, cat si societatile de capital pot fi considerate in principiu forme juridice. La luarea deciziei cu privire la o forma juridica trebuie sa se tina cont de mai multi factori. Uzual este insa ca asocierea in participatiune sa fie constituita ca o societate de capital. Alegerea legii are un impact deloc neglijabil asupra contabilitatii si evidentei contabile. In plus, trebuie luate in considerare si aspectele legale fiscale.

In plus, Joint Ventures pot fi, de asemenea, diferentiate in functie de respectiva afilierea la industrie:

  • In cazul in care nu exista legatura intre industrii, se vorbeste despre un  Joint Venture de conglomerate.  
  • Daca industriile prezinta o oarecare similitudine, este vorba despre un Joint Venture concentric.
  • Daca companiile partenere provin din aceleasi industrii, se vorbeste despre un Joint Venture orizontal, daca companiile se afla si la acelasi nivel in cadrul lantului valoric. 
  • Daca companiile sunt aranjate pe niveluri diferite, acest lucru se numește Joint Venture vertical.

O diferentiere poate avea loc de asemenea in privinta teritoriala. Se face distinctie daca companiile partenere isi au sediul in aceeasi tara sau in tari diferite:  

  • Daca companiile partenere se afla in aceeasi tara, exista un Joint Venture intern.
  • Daca nu este cazul, se vorbeste despre un Joint Venture international.

Diferente exista, de asemenea, in ceea ce priveste nivelul de participare al asociatilor la o asociere in participatiune. Adesea, in cazul partenerilor de Joint Venture este vorba de asociati cu drepturi egale, adica ei participa in aceeasi masura la asocierea in participatiune (Joint Venture egal). Acest lucru nu este insa, bineinteles, obligatoriu. Pot fi concepute si nu sunt neobisnuite si alte relatii de participatie cu un asociat dominant (Joint Venture majoritar).

Ce avantaje si dezavantaje au Joint Ventures?

Prin intermediul unui Joint Ventures, companiile participante isi pot concentra punctele forte si pot deschide noi piete in mod eficient. Intre companii are loc un transfer de cunostinte, ceea ce poate deschide posibilitati complet noi. In acelasi timp, riscul antreprenorial este impartit pe mai multi umeri, astfel incat acesta, la randul sau, este pentru fiecare mai scazut. De asemenea, cheltuielile financiare sunt adesea mai mici. Ca urmare, bunurile si prestarile de servicii pot fi oferite mai ieftin in multe cazuri. Acest lucru are ca rezultat, de asemenea, un avantaj competitiv care nu trebuie neglijat. In general, se poate observa ca companiile de cooperare sunt adesea mult mai bine pozitionate decat concurentii lor.

Desigur, Joint Ventures implica, de asemenea, riscuri si dezavantaje. In primul rand, cel putin in cazul unui Equity Joint Venture, trebuie infiintata o companie, inclusiv crearea documentatiei contractuale complexe. Acest lucru implica un efort organizatoric ridicat.

Mai mult, exista riscul scurgerii de know-how sau a utilizarii acestuia in alte scopuri decat cele intentionate de partenerul de Joint Venture. Si secretele comerciale și ale societatii pot sau trebuie să fie dezvaluite in anumite circumstante. Riscul care reiese din aceasta trebuie redus prin reglementare contractuala.

In plus, dintr-un punct de vedere pur practic, trebuie luat in considerare faptul ca deciziile antreprenoriale necesita o - posibil prelungita - coordonarea si luare a deciziilor intre companii. Probleme si riscuri apar in special atunci cand intre asociati cu participatie identica exista dezacord si se ajunge in cel mai rau caz la asa numitul Deadlock. Se vorbeste despre un Deadlock atunci cand asociatii, din cauza diferentelor de opinie blocheaza Joint Venture. Asocierea in participatiune poate prin aceasta sa ajunga sa se opreasca si sa devina incapabila de actiune.

Pentru a preveni o astfel de oprire, in ultimii ani s-au stabilit diverse instrumente de proiectare, care reglementeaza procedura ulterioara intr-un astfel de impas. Acestea includ, de exemplu, clauzele „Russian Roulette” și „Texas Shoot-Out” din practica contractuala americana, precum si asa-numita „deschidere siciliana”. Acelasi lucru cu aceste reglementari prevede ca pentru a solutiona impasul, unul dintre asociati sa paraseasca Joint Venture contra cost. Simpla existenta a unor astfel de clauze poate creste presiunea pentru a ajunge la acorduri si pentru a preveni un Deadlock real.

La intocmirea clauzelor de acest fel exista o serie de capcane. In special, cerintele de eficacitate pot varia in cadrul sistemelor juridice individuale si pot fi, de asemenea, considerate ineficiente.

Ce motive conduc la Joint Ventures?

Motivele pentru a constitui un Joint Venture sunt diverse. In majoritatea cazurilor, motivele se bazeaza pe consideratii strategice. Acest lucru permite utilizarea sinergiilor și pot fi furnizate bunuri si servicii noi si / sau poate fi atinsa o crestere a calitatii. De asemenea, aceste bunuri si servicii pot fi adesea oferite si vandute pe piete necunoscute anterior. In plus, este posibila si cooperarea in ceea ce priveste utilizarea facilitatilor si resurselor de productie.

In plus, infiintarea unui Joint Venture poate fi necesara si din cauza reglementărilor guvernamentale. Mai ales in tarile emergente si in curs de dezvoltare, statele au grija sa isi protejeze companiile interne. Astfel, in unele tari, accesul la anumite piete este rezervat companiilor nationale, in timp ce companiilor straine li se refuza accesul. Pentru a putea opera pe piata externa respectiva in ciuda acestor restrictii, este inevitabila o cooperare cu o companie cu sediul acolo.  Cel mai cunoscut exemplu este probabil Republica Populara China, care reglementeaza strict accesul la pietele sale.

Cum se procedeaza la constituirea unui Joint Ventures?

Modul in care are loc constituirea unui Joint Venture depinde de forma si forma juridica pe care trebuie sa o aiba asocierea in participatiune. In cazul unui Contractual Joint Venture este necesar doar un contract, care reglementeaza obligatiile contractuale ale cooperarii. Acest contract de cooperare se supune in principiu acordului liber al companiilor participante. De obicei, scopul cooperarii, obligatiile principale si secundare ale tuturor partilor precum si distribuirea costurilor si a profiturilor sunt stabilite in contract. Mai mult, exista reglementari cu privire la obligatiile de confidentialitate, intrebari de raspundere si optiuni de reziliere ale cooperarii.

Pe de alta parte la un Equity Joint Venture se infiinteaza o noua companie independenta din punct de vedere juridic. Trebuie luate in considerare respectivele reglementari (formale) aplicabile ale respectivei forme juridice. Asociatii asocierii in participatiune sunt de regula partenerii Joint Venture. Drepturile si obligatiile asociatilor sunt reglementate adesea nu doar in contractul de societate ci si intr-un acord special al asociatilor si/sau intr-un contract de cooperare la nivelul obligatiilor prevazute de lege.

In cazurile unui Joint Venture majoritar, si anume unul dintre asociati domina, este recomandabil din punctul de vedere al asociatului care se supune, sa isi reglementeze drepturile sale prin instrumente de protectie a minoritatilor. Acest lucru se poate realiza de exemplu prin cataloage de consimtamant sau drepturi de veto, care vor fi incluse in acordul asociatilor. In cazul unui Joint Venture egal, se recomanda convenirea asupra unei proceduri de Deadlock (a se vedea mai sus la 3.)

Joint Venture si dreptul antitrust

Deoarece un Joint Venture este un acord intre mai multe companii, trebuie respectate si reglementarile antitrust. Daca se aplica dreptul antitrust depinde, printre altele, de vanzarile companiilor implicate precum si de pozitia acestora pe piata relevanta.

Sprijin juridic la contractul de Joint Venture

Punctele de mai sus ofera o perspectiva mica, dar nu concludenta, asupra complexitatii unui Joint Venture. Acestea arata ca inainte si in cadrul constituirii trebuie clarificate si evaluate o serie de intrebari legale si riscuri.

Aceste intrebari incep de la alegerea formei si a formei juridice a Joint Venture si se continua cu intrebari de drept antitrust, intrebari despre raspundere si participarea la profit, protectia know-how si a secretelor comerciale si a unei serii de alte puncte partiale si specifice industriei. De asemenea, ar trebui sa se ia in considerare in prealabil si tratarea situatiilor de Deadlock in cazul unui Joint Venture egal sau protectia minoritatilor in cazul unui Joint Venture majoritar.

Din cauza acestei diversitati, ar trebui consultat inca de la inceput un avocat competent.  In acest fel, pot fi reduse sau asigurate in prealabil diverse riscuri si pot fi prevenite disputele sau chiar imposibilitatea de a actiona.

 

Pentru consultanta juridica individuala in legatura cu tema Joint Venture, va rugam sa luati direct contact cu noi. 

Aveti o alta intrebare in domeniul dreptului societatilor? Aflati mai multe despre consultanta in domeniul dreptului societatilor.